Virginia Woolf

Azi se împlinesc 131 de ani de la naşterea Virginei Woolf. Aţi citit ceva scris de ea?
Mi-am cumpărat Doamna Dalloway dar încă nu i-a venit rândul. Şi pentru că imi reproşez această ignoranţă, m-am gândit să compensez şi să scriu in memoriam despre ea. 

Mama Virginiei Woolf a fost o femeie frumoasă și renumită, Julia Prinsep Stephen, care a fost model pentru pictorii prerafaeliți, ca de exemplu Edward Burne-Jones. Tatăl ei, Sir Leslie Stephen, a fost un autor remarcabil, critic și alpinist. Cei doi au avut împreună patru copii, pe lângă cei trei, respectiv unul, pe care i-au adus în căminul lor din căsătoriile anterioare, căci ambii părinți fuseseră căsătoriți și rămăseseră văduvi.

Printre vizitatorii casei au fost personalităţi ale societăţii literare victoriene: Henry James, George Henry Lewes, Julia Margaret Cameron (mătușa Julei Stephen) și James Russel Lowell, care a fost nașul de onoare al Virginiei. În plus, aveau o imensă bibliotecă din care Virginia și sora ei Vanessa (spre deosebire de frații lor, care au fost trimiși la școală) au învățat despre clasici și literatura engleză.

Operele ei cele mai renumite includ: Doamna Dalloway, Spre far, Orlando și eseul de dimensiunea unei cărți A Room of One's Own, cu faimosul său dicton: "O femeie trebuie să dispună de bani și de o cameră separată, dacă vrea să scrie ficțiune".

Virginia s-a căsătorit cu scriitorul Leonard Woolf în 1912. În ciuda statutului său material nesatisfăcător, despre care Virginia ar fi zis în timpul logodnei "evreul fără un bănuț", cei doi au reuşit să mențină o relație frumoasă. Într-adevăr, în 1937, Woolf scria în jurnalul său: "Amorul după 25 de ani nu suportă despărțirea... înțelegi, e o plăcere enormă să fii dorită ca soție. Și căsătoria noastră e atît de unitară".

A fost o femeie educată, plină de contradicţii, care a suferit multe depresii după moartea părinţilor, care a fost abuzată sexual de fraţii ei vitregi, care a avut la maturitate o relaţie sexuală cu Vita Sackvile-West cu care, de altfel, a rămas prietenă până la sfărşitul vieţii.  În 1928, în Orlando, Virginia Woolf a prezentat-o pe Sackvile-West într-o fantastică biografie în care viața eroinei cuprinde trei secole și ambele sexe. Aceasta a fost numită de Nigel Nicolson, fiul lui Vita Sackvile-West, "cea mai lungă și cea mai fascinantă scrisoare de dragoste din literatură".

În martie 1941, Virginia Woolf s-a sinucis. Şi-a îmbrăcat paltonul, şi-a umplut buzunarele cu pietre și a intrat în rîul Ouse din apropierea casei sale, unde s-a înnecat.

Este considerată ca fiind una dintre marile romanciere din secolul al XX-lea, unul dintre cei mai însemnați moderniști şi o mare inovatoare a limbii engleze.